În sfârşit! Oamenii de ştiinţă au obţinut dovezi asupra originii misteriosului fulger globular

Au fost raportate multe cazuri de apariţii ale unor fulgere globulare, dar fenomenul este foarte dificil de studiat, întrucât aceste „globuri de foc” apar imprevizibil şi durează, de obicei, doar câteva secunde.

În lipsa unor observaţii amănunţite, natura acestor apariţii a fost explicată prin diverse iporteze – de la meteoriţi încărcaţi electric până la halucinaţii induse de magnetism în timpul furtunilor –, dar niciuna dintre ipoteze nu fusese demonstrată ştiinţific.

• Românii au taxe mai mici pe muncă decât vecinii lor, dar rămân cu mai puţini bani
• Două țări și-au unit forțele comerciale și vor să cucerească Europa

În anul 2012, cercetătorii chinezi de la Northwestern Normal University din Lanzhou făceau observaţii ştiinţifice în timpul unei furtuni, folosind aparatură de înregistrare a imaginilor şi spectrografe.

Pur şi simplu întâmplător, au fost martorii apariţiei unui fulger globular. Când un  fulger a lovit pământul, un glob luminos de cca. 5 metri diametru s-a ridicat de la sol şi s-a deplasat cca. 15 metri, dispărând după numai 1,6 secunde.

Compoziţia lui a putut fi înregistrată de spectrografe, care au arătat că globul luminos conţinea aceleaşi elemente ca şi solul: siliciu, fier, calciu. 

Observaţiile sprijină o teorie formulată în anul 2000 de John Abrahamson de la Universitatea Canterbury, Noua Zeelandă.

Abrahamson a presupus că, atunci când fulgerul atinge solul, creşterea bruscă, intensă a temperaturii poate vaporiza instantaneu oxidul de siliciu din sol, iar unda de şoc împinge în sus masa de substanţă gazoasă astfel formată. Dacă în sol există carbon, provenit, de exemplu, din frunze moarte ori rădăcini de copaci, acesta se va combina cu oxigenul din oxidul de siliciu, lăsând doar  masa de vapori de siliciu pur. Dar, în contact cu oxigenul din atmosferă, siliciul se oxidează din nou, iar această reacţie face ca globul de gaz fierbinte să emită, pentru scurt timp, lumină.

Teoria a devenit mai plauzibilă atunci când, în 2006, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tel Aviv au reuşit să creeze fulgere globulare în laborator, cu ajutorul descărcărilor electrice îndreptate asupra unor folii de dioxid de siliciu.

Evenimentul petrecut în China reprezitnă primul prilej în care un  fulger globular a fost înregistrat în natură cu ajutorul instrumentelor ştiinţifice .

Autorii  afirmă că ar mai putea exista şi alte mecanisme care să explice observaţiile făcute de ei, dar Abrahamson consideră că aceste obserrvaţii reprezintă exact confirmarea propriei sale teorii, a formării fulgerului globular prin vaporizarea siliciului.

Sursa: New Scientist